Anxietatea, sănătoasă sau nesănătoasă?
Ce simți când auzi cuvântul anxietate?
La ce te gândești când cineva îți spune că este anxios?
Crezi că există și o parte sănătoasă a anxietății?
Anxietatea este o stare complexă care cuprinde un set de emoții și intenții prin care ești pus în alertă pentru a supraviețui ori pentru a face față unor situații critice. Anxietatea se conturează la limita între dorință și pericolul de a nu obține respectiva dorință, ori în cazul în care dorești să eviți ceva ce e pe punctul să ți se întâmple.
Există mai multe tipuri și nivele ale anxietății și fiecare are scopul său (Albert Ellis). E nevoie să diferențiem mai întâi între anxietatea sănătoasă și cea nesănătoasă. Tipurile de anxietate sunt explorate în cabinetele de specialitate și delimitate de specialiști în sănătate mintală.
Anxietatea benefică este cea care te ține în viață și te sprijină să trăiești viața preocupat fiind cu dezvoltarea firească a vigilenței și precauției ca abilități de viață. Acest tip ajută la conservarea vieții, dacă nu ai simți frică și ulterior anxietate, ți-ar fi la îndemână să mergi pe stradă fără să te ferești de pericole. Așadar, te ține în siguranță și funcțional în cotidian.
În schimb, dacă atunci când vrei să traversezi te cuprinde o panică interioară desăvârșită, simți o stare de leșin, riști să te împiedici pentru că tremuri, nu mai vezi bine – înseamnă că s-a instalat o stare acută a anxietății. Consecințele acestei aduc în prim-plan faptul că pierzi controlul asupra propriei persoane și nu poți gestiona ceea ce trăiești. Ia forma panicii, a fobiilor, ororii interioare și a blocajelor emoționale și fizice.
Anxietatea ia forma unor simptome precum:
- teamă copleșitoare asociată cu disperare
- probleme respiratorii adesea asociate cu patologii cardiace (respirație accelerată, slabă, întreruptă etc.), presiune în piept, nod în gât, sufocare, palpitații, hipertensiune, hipotensiune
- reacții epidermice în care pot fi experimentate mâncărimi, transpirații abundente, senzații de frig și frison
- simptome gastro-intestinale cu dureri de stomac, greață, pierderea poftei de mâncare, stări de vomă și pierderea poftei de mâncare
- reacții musculare cu tremur interior, reacții de tresărire, dureri profunde
Adesea, anxietatea generează insomnii și afectează funcționalitatea la nivelul vieții de zi cu zi – energie psihică scăzută, lipsa de productivitate și reacție la locul de muncă, conflicte inter-relaționale, tensiune internă și confunzie.
În cabinet, oamenii acuză o serie de contexte personale și sociale în care se instalează simptomele și se activează anxietatea pe fond de panică la nivelul diferitelor arii funcționale ale vieții: activitatea profesională, familie, relația cu banii, intenții și eul viitor etc. O serie de stimuli interni sau externi alimentează predispoziția anxioasă – boli, pandemii, accidente, gânduri iraționale, concediere, eșec profesional ș.a.m.d.
Predispoziția la factorul genetic generează tendințe de precauție și vigilență, în general, factorii de mediu devin copleșitori și generează blocaje emoționale acute.
Terapia relațional-emotivă și comportamentală oferă o serie de metode pentru gestionarea anxietății și dezvoltarea simptomatologiei pe termen lung.
Recadrarea convingerilor iraționale, vizualizarea, accesarea resurselor și modelarea pozitivă, relaxarea progresivă și focusul pe prezent, expunere și desensibilizare – aduc o perspectivă echilibrată în fața anxietății.
Vindecarea există dincolo de consștientizări și are la bază acțiuni conștiente și asumate!
Articolul are scop informativ și nu are rolul de a substitui în nici un fel intervenția psihoterapeutică, recomandările medicale sau diagnosticul clinic. Pentru orice informații punctuale este necesar să contactezi un specialist în domeniul sănătății mintale.
Foto: pixabay
