Piedicile pe care ni le punem zi de zi ne costa. Blocajele mentale

Singurătate: Solitudinea poate duce spre creștere
Psihoterapie

Piedicile pe care ni le punem zi de zi ne costa. Blocajele mentale

Piedicile puse de blocajele mentale: „au in prim-plan principiul trebuie sa fii altfel decat esti”
Toata lumea se confrunta cateodata cu blocaje mentale, fie la locul de munca, fie in relatii, in viata de zi cu zi sau intr-o activitate creativa. Nu o data ne trezim ca nu mai stim cum si in ce fel sa continuam. Important este sa constientizam aceste blocaje, sa nu ne impotrivim, ci sa gasim cea mai buna abordare pentru a le depasi. Psihoterapeutul Codruta Rabagel explica intr-un interviu acordat Turnul Sfatului ce sunt aceste bariere mentale, de unde provin si cum ne putem descurca cu ele.

Sincer, eu nu am auzit foarte des termenul acesta de blocaj mental, dar cu siguranta l-am trait, in special in realizarea unui material de presa care a necesitat creativitate. Codruta, ce sunt, de fapt, aceste blocaje?
Sunt considerate a fi bariere sau intreruperi la nivelul procesului de gandire sau a fluxului de informatii din creierul unei persoane. Aceste constructe pot fi cauzate si intretinute de diferiti factori, precum relatiile inter-umane, stresul, anxietatea, frica, depresia, diverse afectiuni fiziologice, stima de sine scazuta sau lipsa de incredere in sine, presiunea timpului ori alte obstacole care impiedica o gandire clara si consistenta.

Si care este impactul lor asupra vietii de zi cu zi?
Poate fi semnificativ si poate afecta mai multe aspecte ale vietii, inclusiv munca, relatiile interpersonale, viata personala si starea de sanatate mintala. Acestea au impact negativ asupra abilitatii unei persoane de a invata, de a se concentra, de a comunica sau de a lua decizii, de a relationa eficient ori la nivel de productivitate. in mod clar, instalarea acestor bariere scade calitatea vietii, omul se poate simti coplesit avand dificultati in a trai viata cu bucurie, deschidere si optimism. si totodata, apare lipsa de incredere in propriile abilitati si competente.

Asta inseamna ca iau diferite forme. Nu e ca si cum le-am putea identifica din prima.
Da, sunt asociate cu ideile preconcepute sau cu o atitudine rigida si inflexibila fata de o anumita problema sau situatie de viata. Formele sunt diverse si se pot regasi la nivel de performanta in munca, de exemplu, atunci cand apar dificultati in a gasi solutii la probleme sau in a finaliza sarcini; cresterea nivelului de stres si anxietate din cauza faptului ca nu se detine controlul asupra unor situatii; probleme in comunicare deoarece intervin dificultati in exprimarea gandurilor si sentimentelor sau in a asculta si intelege punctele de vedere ale altora.

La modul general, aceste blocaje formeaza vocea criticului interior despre care am putea spune ca e una dintre cele mai tinere instante ale noastre ca oameni. Aceasta instanta e asadar, un cumul de blocaje si are in prim-plan principiul „trebuie”, trebuie sa fii intr-un fel (in mod evident, altul decat acela in care esti), trebuie sa faci x lucru, trebuie sa slabesti. Ajunge sa activeze dezaprobare, dispret si chiar dezgust fata de propriile actiuni si concepte despre lume si viata.

Am inteles, Codruta si atunci te intreb: putem preveni instalarea lor?
Nu. Nu le putem preveni deoarece ele se instaleaza inca din copilarie si crestem odata cu ele, insa putem sa le gestionam odata ce devenim constienti de ele. Cum facem asta? Prin informare, educatie, auto-cunoastere si stare de prezenta cu care ne traim viata. Iar, pe masura ce devenim tot mai constienti de valorile noastre, principiile de viata, convingerile si nivelul increderii in sine, aceste blocaje nu doar ca se vor dilua, dar nici nu vor fi altele noi instalate.

Deci ceva sau cineva le provoaca?
Se instaleaza in copilarie pe fondul introiectiilor, convingerilor preluate de la adultii de suport (parinti, bunici, educatoare etc). De asemenea, pe fondul tipului de atasament in relatia cu adultii se pot activa multe blocaje sub forma de idei limitative despre lume si viata. De asemenea, experientele traite pot genera o serie de astfel de bariere, daca experienta x e una toxica, mintea va face o asociere negativa cu privire la x situatie.

Si atunci, in cazul in care ne dam seama ca avem de-a-face cu ele ce putem face pentru a le opri? Cum putem lupta?
Cea mai potrivita abordare este sa nu ne luptam cu ele. Este nevoie sa invatam sa le gestionam astfel incat sa ne reglam relatia cu sinele si sa devenim constienti de cine suntem si ce facem, in ce mod actionam si simtim trairile de zi cu zi. Este important sa depasesti blocajele mentale prin strategii eficiente de identificare a gandurilor irationale, ticurilor verbale, convingerilor limitative si reglarea emotiilor.

Putem invata sa ne bucuram de pauze in care sa reflectam cu privire la viata si la modul de reactie, schimbam abordarea pentru gestionarea conflictelor si a situatiilor dificile, stabilim limite si principii prin care traim viata.

De asemenea, se poate explora meditatia mindful pentru dezvoltarea atentiei si a concentratiei astfel incat sa te ancorezi in aici si acum, vei invata sa observi vocea interioara a blocajelor si fara sa reactionezi, alegi doar sa astepti si sa gasesti noi si noi solutii prin care sa schimbi modul automat de gandire.

Daca nu ne descurcam singuri, exista si medicamentatie pentru aceste blocaje?
In contextul in care blocajele mentale ajung sa activeze tulburari psihice se recomanda medicamente, atentie, doar sub supraveghere medicala pe baza unui diagnostic. Altfel, se lucreaza la nivel psiho-emotional, intr-un proces formal de psihoterapie sau prin introspectie.

Dar ne-am putea separa de blocajele mentale? Am putea face cumva sa nu le privim ca pe o identitate, ci ca pe niste ganduri?
Da, categoric. in primul rand, le identificam, practic constientizam ce anume traim. Apoi, descoperim care sunt stimulii care intretin blocajele. Ulterior, trecem la actiune – constientizarea fara actiune e nula, actionam incat sa schimbam automatismele prin care se instaleaza aceste obstacole in viata de zi cu zi. Asa ca, o persoana care vrea sa isi prelucreze propriile blocaje mentale poate incepe prin a scrie in jurnal ce crede despre sine, care sunt momentele dificile traite, ce simte ca ii aduce neplacere si motive de retragere sociala. De asemenea, e importanta reflectia ca tehnica de reglare.

Am putea sintetiza in cateva randuri ce putem face concret pentru a ne elibera de aceste bariere mentale?
Eu sunt de parere ca „Ceea ce gandesti, traiesti!” – asa ca recomand construirea unei setari mentale echilibrate prin parcurgerea a cinci pasi:sa ai claritate in aici si acum,sa diferentiezi intre ganduri si emotii pentru deblocare psiho-emotionala,sa activezi resursele personale, sa ai suport extern – prieteni, psihoterapeut, coach, sa iti vizualizezi visurile.

Crezi ca ar putea exista si o parte buna in toata chestiunea aceasta?
Desigur, putem sa gasim si o parte buna. Chiar daca blocajele mentale sunt frustrante si pot impiedica progresul, tot ele pot fi si o oportunitate de a invata si de a creste. De exemplu, apare imbunatatirea creativitatii si dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor. Pe de alta parte, se poate instala si consolidarea resurselor emotionale precum rabdarea, perseverenta si increderea in sine.

Prin abordarea blocajelor mentale cu o minte deschisa si un spirit pozitiv, poti gasi solutii inovatoare si evoluezi ca persoana.

In final, ne-ai putea spune trei lucruri mai putin siute despre blocajele mentale?
Blocajele mentale pot fi cauzate de anxietate, dar pot fi si stimuli ai acestei tulburari. Epuizarea fizica si mentala poate contribui la blocajele mentale; atunci cand suntem epuizati, putem avea dificultati in gasirea de solutii si in mentinerea concentrarii. Blocajele mentale pot fi depasite prin intelegerea cauzelor de instalare si prin dezvoltarea unor abilitati de rezolvare a problemelor, de gestionare a emotiilor si de reglare a stresului.

Interviu oferit pentru Turnul Sfatului:
Disponibil aici