Blog

Trăiești în acceptare de sine?

Acceptare și transformare
Psihoterapie

Trăiești în acceptare de sine?

Acceptarea de sine este un subiect des întâlnit în ultima perioadă, dar nu neapărat explorat și cunoscut în esența sa. Asta, deși, acceptare stă la baza transformării interioare și implică să privim în oglindă fără judecată, critică și deznădejde.

Cum știi că trăiești în acceptare de sine? E simplu, observă. Fă un pas în spate și rămâi spectatorul vieții tale pentru câteva secunde (în mai multe contexte de viață) și descoperă reacțiile tale cu privire la propria persoană atunci când vorbești, când greșești, când te-ai împiedicat și ai alunecat și așa mai departe.

Acceptarea în sine, are multe nuanțe, grade și culori. De cele mai multe când întreb în cabinet, intenționat, evident, ce accepți la tine? Apar răspunsuri precum: Clar, accept multe dar, m-am săturat că:

● tot timpul sunt un întârziat

● nu mă pot abține să nu mănânc seara târziu

● nu păstrez curățenia

● mă critic non-stop

● nu am grijă de sănătatea mea

● mă uit prea mult la seriale

● nu am timp de familie

● am ajuns să nu-mi mai placă să ies cu vechii prieteni

…și lista poate continua.

Te regăsești în acest exemplu? Gândește-te, la câteva situații în care cineva te-a întrebat despre aspectul pozitiv al unei situații de viață și tu ai ajuns să vorbești despre aspectul negativ, despre ce nu-ți place, despre ce nu poți vis-à-vis de subiectul respectiv.

woman 3083390 1280

Te provoc să ai acest moment de introspecție și să-mi scrii în comentarii pe ce subiecte ți se întâmplă chestiunea aceasta. Atenție, te invit să fii blând cu tine pe măsură ce descoperi momentele în care ai făcut asta.

În terapie, pacienții, în majoritatea cazurilor, încep să-mi vorbească despre ce nu acceptă la ei. Fără să își dea seama măcar. Nu este acesta un lucru rău, pentru că în psihoterapie nu există bun sau rău. Însă, scenariile de viață oferă predispoziția de a privi ceea ce lipsește, ceea ce nu e în acceptanță, ce ne-am dori și nu avem și tot așa.

Multe persoane pot face repede-repejor o listă de lucruri pe care nu le acceptă, care nu sunt în regulă și care vor a fi schimbate. Pe lista asta, pot fi enorm de multe aspecte la care nici nu ne-am gândi. De la modul în care funcționează ca oameni, până la moștenirile din familie, trăsături de personalitate și așa mai departe. Multe persoane trăiesc sub presiunea de a fi mai buni, de a corecta punctele slabe și dea ale arăta celor din jur o imagine cât mai aproape de perfecțiune. Aici, clar, discutăm despre neacceptare când focusul e pe ce nu merge.

În cealaltă extremă găsim conceptul de acceptare de sine. Acesta implică acceptarea noastră ca oameni la nivel general într-o primă fază, atât a aspectelor care ne plac la noi cât și a celor care nu ne plac. Având în vedere că intervin și aspectele care nu ne plac, adesea, acceptarea de sine este privită ca un punct dificil de atins în transformarea interioară. Simplă nu e, dar nici imposibilă – asta îmi place să le spun oamenilor în cabinet. Și în plus, vine însă cu o mulțime de beneficii și e ncesară pentru dezvoltarea personală autentică.

Ce este și ce nu este acceptarea de sine?

Atenție, acceptarea de sine nu înseamnă autosuficiență. Nu e ca și cum te uiți într-o oglindă și kilogramele în plus și mai faci o comandă de fast food. Adică rămâi fix în același punct, bam ai mult îl întărești. Acceptarea de sine, înseamnă să continui să te uiți în oglindă, să îți pui întrebări despre propria persoană, despre propriul corp, despre stilul de viață, să te informezi, să descoperi și să treci la acțiune pentru a avea un corp sănătos, cu mai puține kilograme și să trăiești în starea de bine, mult dorită.

Cu toții e nevoie să trăim acceptarea în general și cu precădere acceptarea de sine. Avem câte ceva de schimbat sau modelat la noi înșine. Pentru că totul în noi şi în jurul nostru este într-o permanentă schimbare.

● Când apare acceptarea intervine și transformarea. Carl Rogers, un psiholog umanist, spunea că paradoxal, atunci când mă accept cum sunt, atunci mă pot schimba. E mai întâi nevoie de conștietizare și acceptare. Abia după, începe procesul de schimbare. Nu poți să ai rezultatele transformării dacă ești într-o luptă continuă, te critici, te învinovățești și nu accept starea de fapt.

● Acceptarea de sine înseamnă să ne privim în oglindă, și la propriu și la figurat și să ne privim cu blândețe, cu calm și să activăm resursele noastre interioare care să ne ajute să ne acceptăm minusurile, să spun așa.

● Acceptarea de sine este o datorie pe care o avem față de propria ființă. În primul rând e nevoie să ne acceptăm pentru a putea să trăim liber, să putem evolua și să putem oferi celor din jur frumusețea a ceea ce conținem.

● A te accepta așa cum ești nu implică să te plafonezi, să te blochezi, să fii rigid ori să rămâi în zona de confort, ci dimpotrivă, odată ce te accepți poți intra în acțiune cu motivația internă activă pentru a îmbunătății ceea ce nu te onorează sau te împiedică să fii în cea mai bună versiunea a ta.

Să te accepţi înseamnă să conştientizezi faptul că eşti valoros ca om prin simplul fapt că exişti. Să te accepţi înseamnă să te vezi ca un întreg – ca o persoană cu umbre şi lumini, cu puncte tari şi puncte slabe, cu convingeri și resurse, cu putere și vulnerabilitate și așa mai departe.

Instrumentul principal pentru a te dezvolta este acceptanța. Practic, atunci când vezi, ești conștient, accepți nivelul la care te afli, poți să faci pași spre acțiuni prin care să modelezi starea actuală pentru a ajunge cât mai aproape de cea ideală.

Transformarea intervine atunci când dai voie conștientizărilor să facă loc acceptării, atunci când te privești în oglindă cu blândețe și te bucuri că ai puterea să iei vălul de pe oglindă pentru a putea să modelezi atitudini, comportamente, stări, reacții și așa mai departe.

Cum să te accepți te tine?

  1. Intră în contact cu tine – poate alegi să petreci câteva minute pe zi singur ori poate te vei împrieteni cu un jurnal personal.
  2. Aplică principiul sincerității – ori de câte ori apare sabotorul interior care „îți fură căciula” prin tot felul de pretexte, scuze, critici nefondate, aplică acest principiu și fii sincer cu tine.
  3. Clarifică ce anume nu îți place la tine – e necesar să știi ce anume consideri că nu e suficient de bine șlefuit, ce e în contradicție cu visurile tale în raport cu eul ideal. Fă o listă.
  4. Stabilește cum ți-ar plăcea să transformi aceste aspect pe care nu le agreezi și care te fac să te simți inconfortabil cu sine și cu ceilalți. Dă-ți voie să visezi aici, vorba americanului, sky is the limit. Cu cât îți dai voie să proiectezi într-un mod amplu idealul, cu atât vei avea mai multă motivație să atingi o limită superioară.
  5. Acționează – știi deja cum ți-ai dori să ajungi ca să poți trăi în acceptare de sine, e nevoie să începi să aduci dorința în realitate prin acțiune.

Acești pași sunt un început. E nevoie să iei la rând, să-I revizuiești, să revii și să descoși parcursul tău pentru ca acceptarea să fie împământenită și să pornești procesul transformării interioare. Proces, care, apropo, niciodată nu se termină pentru viața este într-o continua schimbare și la fel și tu ca om. Așadar, ia bucuria fiecărui pas, multiplică-o în acțiuni și continuă să privești cu blândețe spre trecut și cu speranță spre viitor.

Lasă-te surprins, poate vei descoperi și tehnici intuitive de acceptanță și transformare interioară, dă-ți voie să trăiești propriul adevăr și parcurs interior. Și în plus, alege să împărtășești parcursul tău cu cei dragi, cu un terapeut, cu persoanele de suport. Astfel, poți să hrănești mulțumirea și recunoștința care te vor însoți mai departe în călătoria ta.

Prețuiește-te acum, meriți!

Pe curând,

Codruța

Sursa foto: pixabay

Abonează-te la Newsletter

Sign up to our newsletter for regular updates and more.

Abonează-te la newsletter.

M-aș bucura să ne conectăm pe social media, pentru a ne cunoaște mai bine.

Mă găsești pe Facebook, Instagram si Linkedin.

Pe curând,
Codruța